Legislație

[box type=”shadow”]„Legea” asociatiilor si fundatiilor[/box]

Caracteristica principala a unei organizatii neguvernamentale (denumita si ONG, sau fara scop lucrativ) este interzicerea distribuirii profitului catre membri, de unde si denumirea de entitate non-profit. Prezentam mai jos in ordine cronologica legislatia din Romania referitoare la organizatiile neguvernamentale:

L 21/1924
Legea nr. 21 (Legea Marzescu) din 1924 pentru persoanele juridice (Asociatii si Fundatii)

OG 26/2000
Ordonanta Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociatii si fundatii

OG 37/2003 Ordonanta Guvernului nr. 37 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii

L 213/2005 Legea nr. 213/2005 privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii

L 246/2005
Legea nr. 246 din 18 iulie 2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii

[box type=”shadow”]Legea sponsorizarii[/box]

Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrative desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii.
Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor.
Poate fi sponsor orice persoana fizica sau juridica din Romania sau din strainatate care efectueaza o sponsorizare in conditiile legii.
Poate fi beneficiar al sponsorizarii:
a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara in Romania sau urmeaza sa desfasoare o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific – cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice;
b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice, pentru activitatile prevazute la lit. a);
c) pot fi sponsorizate emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiofuziune, precum si carti/publicatii din domeniile definite la lit. a);
d) orice persoana fizica cu domiciliul in Romania a carei activitate in unul dintre domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza in domeniul pentru care se solicita sponsorizarea.

Persoanele fizice sau juridice din Romania nu pot efectua activitati de sponsorizare din surse obtinute de la buget. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru banii sau bunurile primite prin sponsorizare In cazul sponsorizarii care consta in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre beneficiar.

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 0,3% din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Exemplu de sponsorizare

Sponsorizarea este reglementata prin Legea nr. 32 din 19 mai 1994, modificata si completata de mai multe ori, ultima data prin Legea nr. 394 din 5 noiembrie 2006.

Descarcă L 32/1994

Model Contract sponsorizare

[box type=”shadow”]Legea voluntariatului[/box]

Voluntariatul este activitatea de interes public desfasurata din proprie initiativa de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala, in domenii cum sunt: asistenta si serviciile sociale, protectia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protectie a mediului, social si comunitar si altele asemenea.
Contractul de voluntariat este o conventie cu titlu gratuit, incheiata intre o persoana fizica, denumita voluntar, si o persoana juridica, denumita organizatie gazda, in temeiul careia prima persoana se obliga fata de a doua sa presteze o activitate de interes public fara a obtine o contraprestatie materiala
Voluntariatul este reglementat prin Legea nr. 195 din 20 aprilie 2001, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 58 din 22 august 2002.

L 195/2001
Legea nr. 195 din 20 aprilie 2001 – Legea voluntariatului

OG 58/2002
Ordonanta Guvernului nr. 58 din 22 august 2002 pentru modificarea si completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001

Model Contract de voluntariat

[box type=”shadow”]Legea transparentei[/box]

Legea transparentei ofera posibilitatea cetatenilor de a participa activ la diverse intalniri si dezbateri publice in procesul de luare a deciziei publice (diverse acte normative: hotarari, legi etc.), fie ca ele tin de nivelul local (primarie, consiliu local), fie ca ele tin de nivelul central (ministere, agentii de reglementare).
Autoritatile au obligatia de a face publice proiectele de reglementari inainte ca acestea sa fie adoptate, insa pot decide daca iau sau nu in calcul sugestiile si observatiile primite din partea cetatenilor, ONG-urilor etc.
Transparenta decizionala a autoritatilor publice centrale si locale este reglementata prin Legea nr. 52/2003. La nivelul autoritatilor locale anumite decizii sunt reglementate si prin legea administratiei publice locale – Legea 215/2001.

L 52/2003
Legea nr. 52 din 2003 – Legea transparentei

[box type=”shadow”]Legea accesului la informatii publice[/box]

Articolul 31 din Constitutia Romaniei garanteaza unul dintre drepturile fundamentale ale cetatenilor – dreptul de a avea acces la informatii. Legea nr. 544/2001 reglementeaza modul in care cetatenii pot solicita institutiilor si autoritatilor publice (ministere, primarii, agentii guvernamentale, regii autonome etc.) informatii publice produse sau gestionate de catre acestea.
Informatiile pot fi solicitate atat verbal, cat si in scris, iar autoritatea este obligata sa raspunda pe loc sau in 10 zile lucratoare de la depunerea cererii, sau in 30 de zile daca informatia ceruta este complexa si necesita o durata mai mare de timp.

L 544/2001
Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *